lui Grigore Vieru
Săracă ţară, săracă,
Îngerii din tine pleacă
Pe aripi de suflet zboară
Către Ceru-nalt şi sfânt
Şi rămâi, sărac pământ,
Şi rămâi, săracă ţară,
Fără îngerii ce zboară
Către Ceru-nalt şi sfânt.
Ce grabă către clipele încete!
Moldova azi e Valea Plângerii
De-acum vei fi la Dumnezeu, Poete,
La dreapta Lui, de rând cu îngerii.
Plâng pietrele şi Prutul plânge-n valuri
Ce se izbesc, cu fruntea lor, de gheaţă,
Tu ai avut, Poete, idealuri
Şi-ai închinat acestora o viaţă.
Plâng firele de grâu de pe coline,
Din care „mama pâine albă coace”
De-acolo sus, din înălţimi senine,
Trimite peste ţara noastră pace.
Plâng florile cu chipurile pale,
Plâng nori de plumb peste câmpii şi ape,
Deschide, Doamne, uşa casei Tale,
Şi-l ia pe el la tine sub pleoape.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu